Bună, dragă cititorule. Bine te-am regăsit! Mi s-o făcut dor deam şi nu aveam răbdare să vorbim :)
După ceva pauză unde vârful Creionului s-a odihnit de scris (căci a mai avut şi alte treburi de făcut) revin. Iarăşi cu culori, cu suflet, cu impresii, concluzii, gânduri...
Sincer, de ceva timp tot era planificată o postare nouă, da tot nu reuşeam să delimitez ceva minute pentru asta, dar s-au adunat şi tematici, şi culori, şi cuvinte care răbdau cuminţi să fie înşirate :)
În fine...
-Welcome back, dragă Creion Colorat ^_^
Azi ce ne spui? (vocea spectatorului imaginar din capul meu, care stă cuminte aşezat în sala de teatru semigoală)
-Da uite, ce să vă zic? Multe am a vă spune, ca de obicei de fapt, dar azi vreau să vă vorbesc despre DRAGOSTE şi despre cât e de important a sădi dragoste în jur. Şi când spun DRAGOSTE, spun: căldură, ajutor, bunătate, oameni dragi, lumină, grijă, empatie... şi multe alte valori pure... cred că aţi prins ideea :) Pentru mine dragostea e mai complexă. Muuult mai complexă.
Tot mai des în jur putem observa că avem mai mulţi oameni înrăiţi, sau să le spunem supăraţi, sau nefericiţi, sau pierduţi, sau dezamăgiţi...nu ştiu... căci, totuşi naivul şi optimistul din mine crede că nimeni nu se naşte rău, aceşti oameni pe undeva au avut de suferit şi s-au transformat în ceea ce exteriorizează în prezent.
Şi rădăcina problemei aici poate fi generată de numeroase motive şi factori, dar nu ne băgăm azi în asta :) Nu...
Totuşi, sunt de părere, că omenirea, acum mai mult ca niciodată are nevoie de mai multă dragoste şi, permiteţi-mi să subliniez, NECONDIŢIONATĂ.
Căci, o simt pe pielea mea, cum de la atâta rău (sau poate comportament mai puţin plăcut), mulţi îşi pierd speranţa. Pierd speranţa că totuşi mai există oameni buni necondiţionat. Că mai poate cineva întinde o mână de ajutor unui străin pe stradă. Că mai poate cineva spune o vorbă valoroasă la momentul potrivit fără a vrea ceva în schimb sau a avea intenţii meschine. Că mai există cineva pentru care zâmbetul celui de alături contează, chiar de e un necunoscut. Că mai poate cineva să se gândească şi la alţii, nu doar la ei... ş.a.m.d.
Din păcate... Mulţi oameni de valoare, încet-încet îşi lasă mâinile-n jos, căci obosesc să lupte pentru lumină. Mulţi oameni dezamăgiţi se lasă conduşi de influenţe aiurea. Mulţi oameni care s-au simţit cumva trădaţi de cineva cărora le-au dăruit bucăţi de suflet, se închid. Tot mai mulţi, dragilor... Tot mai mulţi... Păcat, blea! Păcat! (iertat să-mi fie cuvântul de legătură)
Oameni care erau în fruntea "armatelor" pentru lumină, nu mai ştiu în ce să creadă acum. Căci sunt derutaţi. Oameni, pe umerii cărora, se ducea speranţa că "Tăt a s şii ghini!".
Nu ştiu... Pe mine personal mă doare... Mă doare tare să văd că "camarazii mei de război" mă părăsesc. Unul câte unul nu mai vor să înainteze, căci e tot mai dificil. Da, dragilor... Da... E tot mai complicat şi mai greu de ţinut piept, asta mulţi o ştiu şi simt... Dar dificil încă nu înseamnă imposibil.
Atâta timp cât mai arde măcar o singură lumânare, întunericul nu poate câştiga. Nu!
Da dacă ne mai "aprindem" unul de la altu'? A? :)
Cooooreeeect! Va fi mai multă lumină ^_^
Aşa că hai! Tragem aer adânc în piept şi iar!
Mergem să luminăm! Mergem să facem un străin să zâmbească. Mergem să fericim un trist. Mergem să scoatem din rădăcini niște buruiene (ceva mai puţin bun), pentru a sădi în loc ceva flori (dragoste)! Mergem să avem grijă şi de cei apropiaţi! Mai ales de cei apropiaţi! Mergem să ne vizităm părinţii şi buneii cât mai des, căci asta este tot ce le-a rămas. Mergem să iertăm pe cineva care ne-a supărat (fie c-a făcut-o conştient sau inconştient). Mergem să aducem o schimbare pozitivă! Mergem să lăsăm ceva bun în urma noastră, o pată de BINE.
Doar un singur lucru vă rog: dacă o faceţi, să aveţi grijă ca rezultatul final să fie bun, căci dacă dăm BINE, însă el pe termen lung duce la ceva consecinţe mai puţin bune, atunci ăsta nu mai este BINE potrivit. Cum era acolo? "În loc să dau cuiva peşte, mai bine îi dau o undiţă şi-l învăţ să pescuiască".
Ap iaka!
Şi mergem nu doar să luminăm, dar să mai şi aprindem pe alţii care s-au "stins". Credeţi-mă, toţi avem nevoie de asta. E o chestie divină să ajuţi. Plus, să vedeţi că şi voi veţi primi o satisfacţie inexplicabilă. Da, măi, da! Primeşti de SUS mult mai multă lumină înapoi. Aşa că... Nu ştiu dacă necondiţionatul ista e chiar nerăsplătit până la urmă :) Şi ăsta e un beneficiu indirect.
Dai fără să aştepţi ceva în loc şi primeşti ceva bun fără să ceri!
WOW !!! Aşă-i, Cutărică? ^_^ Klassna vaashe! De acord! Iaca aşa lucrează Universul ista. Poate în altele e altfel, dar aici, la noi, aşa e :) Şi nu lăsaţi "extratereştrii" să vă dicteze regulile Universului lor!
Luminoşilor, nu vă fie frică. Lumina a câştigat tot timpul şi o va face şi de acum încolo! Fiţi curajoşi! Fiţi plini de speranţă! V nature TĂT A S ŞII GHINI!!! Dacă vă zic! O să vedeţi! ^_^
Vă iubesc şi vă cuprind cu mare drag.
Al vostru,
Creion Colorat.
